Premiera „Logodnicii Amaltheiei”, la Slatina

Slatina: Invitaţie la teatru pentru finele lunii
Slatina:
Invitaţie la teatru pentru finele luniiSfârşitul acestei luni va prilejui amatorilor de teatru din municipiul Slatina reîntâlnirea cu scena la Centrul Cultural “Eugen Ionescu”. De data aceasta este vorba despre o piesă de teatru în premieră ce va fi pusă în practică de membrii trupei de teatru autohtone “ProArt Slatina 2010”. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO VIDEO Palatul Copiilor din Slatina, în casă nouă Diriguitorii trupei de teatru “ProArt Slatina 2010”, creată abia în urmă cu doart câţiva ani, îşi menţine promisiunea de a veni în fiecare an în faţa locuitorilor municipiului cu o operă nouă care să-i încânte. De data aceasta, membrii trupei menţionate vor pune în scenă piesa scriitorului şi jurnalistului de expresie ucraineană Mihai Hafia Traista, este vorba despre comedia „Logodnicii Amaltheiei”. Actorii slătineni şi-au propus să dea din nou dovada talentului lor, iar regizorul Nicu Popa promite că cei care vor veni să vadă piesa de teatru nu vor regreta. Premiera spectacolului va avea loc pe 30 octombrie, începând cu ora 18.30, la Centrul Cultural „Eugen Ionescu” din municipiu. Trupa “ProArt Slatina 2010” este sprijinită financiar de Primăria Slatina.
(http://adevarul.ro/locale/slatina/slatinainvitatie-teatru-finele-lunii-1_542d834a0d133766a89ce1e9/index.html)

                                                                                                                                                                Mugurel Manea

Asociaţia Culturală „Proart-Slatina 2010” prezintă în premieră, joi, de la ora 18:30 la Centrul Cultural „Eugen Ionescu” Slatina, „ Logodnicii Amaltheiei”, o comedie savuroasă, interzisă copiilor sub 12 ani.
Autor articol: Nataşa Grigorescu

Textul a fost scris de autorul Mihai-Hafia Traista exclusiv pentru trupa de actori slătineni după ce aceştia au înregistrat un real succes cu o altă piesă scrisă de Traista, „Ibovnice cu ochi de Maramureş”. Nicu Ioan PopaUntitled-PIN şi-a lăsat amprenta regizorală asupra spectacolului, reuşind să scoată în relief scene pline de umor dintr-o realitate cotidiană pe care cu toţii o trăim. Spectacolul „Logodnicii Amaltheiei” este un melanj interesant de firesc şi nefiresc, de decent şi indecent, de comic şi burlesc, într-un univers bizar, în care ironia sorţii aduce la rampă cupluri în care trădarea este ridicată la rang de artă. Comicul de limbaj şi de situaţie nu vor lipsi din acest spectacol în care cuvântul cheie este umorul.

Proiect teatral al Trupei de teatru ProArt

Publicat în 07 Oct 2014
Etichete:

 Trupa de teatru ProArt pregăteşte iubitorilor de teatru o surpriză culturală. La sfârşitul lunii octombrie, actorii locali vor urca din nou pe scena Centrului Cultural ‘Eugen Ionescu’ cu o nouă premieră. Proiectul Cultural ProArt Slatina 2010 continuă şi anul acesta cu un nou eveniment artistic realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Slatina. Regizorul Nicu Popa propune pentru acest sfârşit de an o piesă scrisă de autorul Mihai Hafia Traista – “Logodnicii Amaltheiei” – o comedie spumoasă care va prinde cu siguranţă la public. Premiera spectacolului va avea loc pe 30 octombrie, la ora 18:30, transmite corespondentul RRA, Laura Stoican.

RADOR (7 octombrie)

Cenaclul de urgenţă – 25 octombrie 2014

6

Mihai Hafia Traista – citind un fragment din romanul „Castelul din Ronaszek”

Afis

75

Serată literară la Centrul Cultural al Ambasadei Ucrienei din Bucureşti

  • У Бухаресті відбувся літературний захід „Вечір української книги”

10749507_715911298446479_562765391_n

 De la stânga la dreapta: Mihai Hafia Traista, ambasadorul Ucrainei Teofil Bauer, studentă an III secţia ucr. –  LLS Camelia Sacala, ministrul Teofil Rendiuc

23 жовтня 2014 р. у приміщенні Культурно-інформаційного центру у складі Посольства України в Румунії відбувся літературний захід „Вечір української книги”, присвячений 75-річчю українського письменника, поета, перекладача, члена Спілки письменників України Віталія Колодія.

У заході, який був організований Посольством України, взяли участь Посол України в Румунії Теофіл Бауер, керівництво та члени Союзу українців Румунії, студенти українського відділення кафедри іноземних мов Бухарестського університету, представники румунських громадських та культурних кіл, співробітники дипустанови та члени їх сімей.

Під час заходу член Спілки письменників України і Румунії Михайло Трайста, в.о.голови Союзу українців Румунії Іван Робчук, голова Бухарестської філії СУРу Ярослава Колотило, а також студенти українського відділення зачитали уривки з виданої в цьому році шеститомної збірки творів Віталія Колодія, що було з інтересом сприйнято присутньою аудиторією.

Посол Теофіл Бауер виступив з ініціативою запрошувати на майбутні аналогічні вечори українських письменників та поетів Румунії, в тому числі для проведення занять у новоствореній Суботній школі при Посольстві України.

Культурно-інформаційний центр у складі Посольства України в Румунії буде і надалі проводити аналогічні вечори для популізації української книги в Румунії.

Вечір української книги у Бухаресті

2014-10-30 09:25:00

Христина Штірбець , Микола Онужик

23 жовтня в Бухаресті, у приміщенні Культурно-інформаційного центру при Посольстві України в Румунії відбувся літературний захід „Вечір української книги”, присвячений 75-річчю українського письменника, поета, перекладача, члена Спілки письменників України Віталія Колодія.

Слід уточнити, що Віталій Колодій кілька разів відвідав Румунію, де зустрічався з представниками української громади. Серед його поетичних збірок нагадуємо: “Зажинки”, “Слов’янська дума”, “Серпень і птиці”, “Північний вирій”, “Зоряне дерево”, “Птахи на вітрах”, “Погляд за видиму грань”, “За обрієм літа”. Проза зібрана у книзі “Вечірній сніг”. Твори Колодія перекладені російською, румунською, естонською, абхазькою, болгарською та угорською мовами. В 2003 році письменник отримав престижну румунську премію ім. М.Емінеску за переклад поеми „Лучафер” українською мовою.

У заході, який був організований Посольством України спільно з Союзом Українців Румунії взяли участь Посол України в Румунії Теофіл Бауер, радник-посланник Теофіл Рендюк, заступник голови Союзу українців Румунії Іван Робчук, голова Бухарестської філії СУР-у Ярослава Колотило, письменник Михайло Трайста, студенти українського відділення кафедри іноземних мов Бухарестського університету, представники румунських громадських та культурних кіл, співробітники дипустанови та члени їх сімей.

На відкритті культурного заходу Посол Теофіл Бауер ствердив: “Приємно сьогодні констатую, що наша спільна з вами робота популяризація нашої держави у Румунії, триває. Черговий захід, який організувало Посольство спільно з СуР-ом має на меті одне: донести до Румунії до тих, хто пам’ятає про свої джерела, про своє коріння те що відбувається в Україні, й по-перше ті багаті літературні традиції. Сьогодні є багато нових митців в Україні, які пишуть, популяризують, дають світу інформацію про сучасні події, які відбуваються у нашій державі. Україна як ніколи сьогодні потребує єднання, єднання всіх тих, хто, у ті чи іншій мірі, причетні до нашої держави, які можуть надати їй посильну допомогу та сприяння.  Хочу зазначити, що ми вже організували низьку заходів спільно з Сур-ом щодо проведення такої роботи в рамках діяльності Культурно-інформацінйого центру і в рамках співпраці з молодіжною організацією Сур-у. Це зокрема “Тиждень кіно України в Румунії”, який ми плануємо провести на початку грудня, але і низка тих заходів, які ми проводили у рамках відзначення днів Шевченка в Румунії і є ще багато задумів, які я переконаний нам вдасться реалізувати. Я хочу висловити щиру подяку представникам СуР-у за порозуміння, за сприяння, за допомогу за те пличе, яке ми відчували. І повірте “що посієш, те й пожнеш”,  що зробимо ми сьогодні, те отримає наступне покоління від нас і буде далі продовжувати ті традиції, які зараз ми започатковуємо, розвивати та примножувати їх.”

Присутній на заході “Вечір української книги”, заступник голови Союзу українців Румунії Іван Робчук розповів, між іншим, про видані книги СуР-ом: “Український народ завжди любив та поважав книгу. Ще в Руському тобто протоукраїнському Літописі 1037 року Києвської-Русі книгу вважали скарбницею мудрості і духовно поживою. Цю любов до української книги успадкували і українці Румунії. Як вам відомо значна частина української еліти Румунії є творцем культури. Щорічно вона видає у середньому 10-12 книг з белетристики, з фольклору, з лінгвістики, історії, музики та інших дисциплін. Деякі книги отримали міжнародні премії, премію спілки письменників Румунії або були номіновані на премію Румунської академії наук. Цього року книгова продукція видана СуР-ом нараховує вже 15 книг а до  кінця року у нас з’являться  і інші книги. У нас книга не померла через фінансову кризу або через інтернет як де хто говорить сьогодні. Кожного року СуР бере участь з виданими книгами у Книжковому ярмарку організованому Румунським товариством радіомовлення Гаудеамус, у Салоні книги, преси і музики, організованого Департаментом міжетнічних відносин та у Міжнародному книжковому салоні Букфест, організованого Асоціацією видавців з Румунії. Але цього не досить. У нас ще мало презентації книг, ще мало відгуків на опубліковані нами книги. Наша зустріч є одним з кроків розв’язання цього питання. Був період у нас коли ми наші книги висилали до основних бібліотек України, але зараз на жаль мабуть через фінансові причини цього вже не робимо. Вважаю не вперше, що нам треба активніше популяризувати нашу книжкову продукцію, а Україна на мою думку та на думку інших моїх колег потрібно, щоб осмислила і оцінила цю книжкову продукцію в Румунії і залучила її до єдиного процесу українсько-культурного творення.“

Член Спілки письменників України і Румунії Михайло Трайста та студентка українського відділення кафедри іноземних мов Бухарестського університету Камелія Сакала зачитали уривки з виданої в цьому році шеститомної збірки творів Віталія Колодія, що було з інтересом сприйнято присутньою аудиторією. І оскільки 2014 рік це рік Шевченка, румунська актриса Дойна Гіцеску прочитала кілька віршів на румунській мові з творчості Великого Кобзаря.

У ході заходу “Вечір української книги” були також обговорені пропозиції представників СуР-у такі як: популяризація українських книг виданих цією організацією, притягнення молоді до читання літератури, виявлення юних талантів та створення сторінки у газетах виданих СуР-ом про новини з України. У свою чергу, Посол Теофіл Бауер та радник-посланник Теофіл Рендюк виступили з ініціативою запрошувати на майбутні аналогічні вечори українських письменників та поетів Румунії, в тому числі для проведення занять у новоствореній Суботній школі у приміщенні Культурно-інформаційного центру при Посольстві України в Румунії.

„Zilele culturilor slave în România” 02-05 octombrie 2014

001Cu sprijinul Universității din București, al Departamentului pentru Relații Interetnice, Asociației Slaviștilor din România și Asociației Cultural-Creștine a Ucrainenilor din România „Taras Șevcenko”, în perioada 02-05 octombrie 2014, s-a desfășurat conferința internațională „Zilele culturilor slave în România”. Deschiderea oficială a a avut loc în prezența mai multor personalități precum prof.dr. Liviu Franga, decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Excelenţa Sa Domnul Jíří Šitler, Ambasadorul Republicii Cehe în România, Excelenţa Sa Doamna Andrea Gustovic Ercegovac, Ambasadorul Croaţiei la Bucureşti și prof.dr. Constantin Geambaşu, Preşedintele Asociaţiei Slaviştilor din România. În cadrul acestui eveniment au avut loc mai multe activități: o sesiune științifică internațională (cu secțiunile literatură, lingvistică, mentalități), la care și-au prezentat lucrările numeroși profesori, lectori și doctoranzi, atât din țară, cât și din străinătate (peste 90 de participanți), masa rotundă „MIHAIL NOVIKOV – 100 DE ANI DE LA NAȘTERE”, dezbaterea „Traducerile literare din limbile slave (2009-2014)”, o expoziție de carte și lansări de carte, „80 DE ANI DE BOHEMISTICĂ ROMÂNESCĂ”. De asemenea, cu sprijinul Ambasadei Republicii Croate la București a fost realizată o proiecție de film documentar ”Gangster te voli” (Gangster of love).

DSCN9849

Dr. Vasile Cureleac şi drd. Mihai Traista

Cenaclul Literar «Luceafărul» – Giurgiu

1926693_537513713050564_7923307770906824125_n

Oltenii & restul lumii

Ajuafis-olteniins la cea de-a XIX-a ediție, Festivalul-Concurs „Oltenii &… Restu’ Lumii” va strânge la un loc oltenii de pretutindeni, și se va desfășura pe parcursul a patru zile, mai precis în perioada 10-13 octombrie a.c., la Slatina.

EUORO polis – 21 octombrie 2014

1http://www.tvrplus.ro/editie-euro-polis-272086

Logodnicii Amaltheiei, de Mihai Hafia Traista

Consecventă idealurilor sale artistice, acelea de a ridica arta teatrală din Slatina pe treptele sublime ale deplinei onorabilități, trupa de teatru ProArt 2010, condusă de efervescentul artist Nicu Ioan Popa, „recidivează” spectaculos, având în pregătire o nouă piesă a scriitorului ucrainean de origine română, Mihai Hafia Traista. Și asta, după ce același scriitor și aceeași trupă încântătoare au dat eternității un alt spectacol de excepție – „Ibovnice cu ochi de Maramureș”, piesă care s-a jucat și pe scena Teatrului Mignon din București.

teatru-pin2

Protagoniștii acestui minunat spectacol sunt: Eva Marilena MOISE (Amaltheea), Ioana Claudia APOSTOLACHE (Aglaia – amanta lui Grig), Maria Adriana CABOUB (Paraschiva – nevasta lui Grig), Paul Cristian BĂLĂȘCAN  (Grig – om de afaceri), Nicu Ioan POPA – PIN (Zahar – servitorul Aglaiei), Nicolae DINCĂ (Ferdinand – poștaș), Marius Arald FIERARU (colana sonoră), Viki BĂRBUIA (ședințe foto), Ina Florina POPA (scenografie), Nicu Ioan Popa – PIN (regie), Ionuț Tănase (sunet și lumini).

Despre nașterea și susținerea financiară a acestei piese teatrale ne vorbește același Nicu Ioan Popa – PIN.

teatru pin1PENTRU OAMENI DE SUFLET, ÎNCERCĂM ȘI NOI SĂ EXISTĂM…

„Este vorba de spectacolul „Logodnicii Amaltheiei” a scriitorului ucrainean de origine română Mihai Hafia Traista, cel de-al doilea spectacol al lui Mihai, care a început să devină prietenul slătinenilor. Am încercat să aducem un colț din viața trepidantă a teatrului bulevardier,. Zicem noi că este genul care ne reprezintă și încercăm să smulgem publicului, care sperăm că o să fie prezent în sălile de spectacol, câte un zâmbet, chiar dacă ușor caricaturizat, dar un zâmbet care să descrețească orice frunte, într-un cotidian pe care îl traversăm.

Acest spectacol poate fi vizionat de spectatorii municipiului Slatina și nu numai, grație sprijinului pe care l-am primit, în cadrul proiectului „Teatru pentru tineret” de la Primăria Slatina și de la Consiliul Local, pe niște fonduri nerambursabile. De asemenea, grație unei sponsorizări a societății TMK Artrom SA. Mulțumim, de asemenea, liderului Sindicatului TMK, precum și d-nei director economic Cristiana Văduva, oameni care au încercat să ne dea o mână de ajutor, pentru că punerea în scenă a acestui spectacol. După cum vedeți, și elemente de decor, elemente de recuzită, coloană sonoră, costume, croitorie, tâmplărie, fotografie, absolut toate acestea, au costat oarece bani. Deci, oameni de suflet. Pentru oameni de  suflet, încercăm noi să existăm.”

D. Sârghie

Logodnicii Amaltheiei

„Logodnicii Amaltheiei”, se joacă la Slatina
10439368_10204084006839020_4706607381729697553_n
Cel mai nou proiect teatral al actorilor slătineni va fi prezentat publicului pe 30 octombrie, de la ora 18:30 pe scena Centrului Cultural „ Eugen Ionescu”. Trupa de teatru „ProArt Slatina 2010” pregăteşte pentru iubitorii de cultură o comedie bulevardieră, „Logodnicii Amaltheiei”, scrisă special de autorul Mihai Hafia Traista pentru trupa de actori din Slatina pregătită de regizorul Nicu Ioan Popa (PIN).
Autor articol: Nataşa Grigorescu
La sfârşitul acestei luni slătinenii sunt invitaţi la teatru pentru a vedea premiera piesei de teatru „Logodnicii Amaltheiei”. Mihai Hafia Traista, autorul piesei prezintă în opera sa o societate găunoasă, fără principii în care trădarea şi minciuna sunt la loc de cinste. Viziunea regizorului Nicu Ioan Popa (PIN) îmbracă artistic rândurile scrise de autor iar talentul şi desăvârşirea actorilor dau viaţă unor personaje controversate, libertine, care fiecare la rându-i are sau a avut o relaţie extraconjugală. „Este al doilea spectacol al autorului Mihai Hafia Traista, scriitor ucrainean de origine română, după «Ibovnice cu ochi de Maramureş». De data aceasta este vorba despre un spectacol ceva mai îndrăzneţ, dar sunt sigur că mulţi dintre adolescenţii noştri ne pot ţine adevărate lecţii despre viaţa în cuplu, despre relaţiile mai mult sau mai puţin premise. Nu este un spectacol pentru copii de 10, 11ani, dar nu este nicidecum un spectacol care ar trebui interzis pentru tineri deoarece pe scenă se va prezenta, în stil comic, o lecţie de viaţă. Este un spectacol pamflet care se vrea a avea şi o morală despre ceea ce nu este bine să fac”, a declarat regizorul Nicu Popa. Personajele spumoase, pline de culoare şi cu poveşti de viaţă remarcabile vor face deliciul publicului. Astfel, Paraschiva (Maria Andreea Kaboub ), Aglaé (Ioana Claudia Apostolache) şi Amaltheia (Eva Marinela Moise), trei aristocrate care au o prietenie superficială, fiecarea având o mare slăbiciune, bărbaţii. Cei trei domni din piesă, Grig (Paul Cristian Bălăşcan) , Ferdinand (Toni Nicolae Dincă) și Zahar (Nicu Ioan Popa-PIN) vor trebui să facă faţă, pe rând, capriciilor doamnelor, care vor ajunge în final să împartă acelaşi bărbat. „În mai toate piesele vrând, nevrând, domul Popa mi-a dat roluri îndrăzneţe, am început să mă obişnuiesc. Domnul profesor Popa m-a făcut să fiu atât de naturală pe scenă. Rolul mi se potriveşte de minune, îmi vine mânuşă, sunt o mână de fier într-o mânuşă de catifea”, a spus Maria Kaboub. Coloana sonoră a spectacolului este asigurată de Arald Marius Fieraru, directorul adjunct al Şcolii Populare de Arte şi Meserii Slatina, iar şedinţa foto a fost realizată de fotograful Viky Bărbuia. De scenografie s-a ocupat Ina Florina Popa, iar de lumini şi sunet Ionuţ Tănase. Punerea în scenă a acestui spectacol nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Primăriei municipiului Slatina şi a Consiliului Local, care sprijină proiectele culturale. De asemenea, compania TMK Artrom a sprijinit proiectul Asociaţiei Culturale „ProArt Slatina 2010”.

Lansare de carte: „Hnat Porohivski: asul ucrainean al Serviciului Special de Informaţii”

Valentina Bărbulescu

ImageJoi, 13 martie 2014, ora 15.00, la Centrul Cultural Calderon (Bucureşti, str. Jean Louis Calderon nr. 39), a avut loc lansarea cărţii „Hnat Porohivski: asul ucrainean al Serviciului Special de Informaţii”, editată de istoricul şi diplomatul Vadim Guzun sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române. La eveniment au participa: Olha Porohivska, fiica liderului ucrainean, Octavian Roske, Mihai Gheorghiu, Micaela Ghiţescu, George Trohani, Mihai Hafia Traista, actriţa doina Ghiţescu ş.a.

„Cel de al optulea volum din seria Afaceri Orientale – apărut la sfârşitul anului 2013 la Editura Argonaut din Cluj-Napoca şi în format digital la Editura Filos – reprezintă un prim pas de recuperare a memoriei celui căruia i se datorează, în mare parte, renumele de care s-a bucurat emigraţia politică ucraineană din România, rezistenţa acesteia în faţa asaltului de distrugere şi divizare, menţinerea poziţiei de ostilitate faţă de comunism şi de imperialism.

În anul 1920, într-o luptă inegală cu trupele bolşevice, în fruntea Brigăzii a 2-a de Mitraliere a Armatei Naţionale Ucrainene, colonelul Hnat Porohivski s-a retras pe malul drept al Nistrului. Participant la Primul Război Mondial, lider al emigranţilor ucraineni care s-au salvat din fostul Imperiu Rus în România, în anul 1931 absolvă Şcoala Superioară de Ştiinţe Administrative din Bucureşti, iar în 1940 devine comisar al guvernului ucrainean în exil pentru statele balcanice. 

Din anul 1930 lucrează pentru Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, sub numele conspirativ Ciobanu, loialitatea sa fiind determinată nu doar de orientarea antisovietică, dar şi de ospitalitatea oferită. Luând parte la lupte din primele zile ale războiului româno-sovietic, sub numele conspirativ Dobrescu, în calitate de ofiţer superior al Agenturii Frontului de Est, a condus Biroul de Studii, Documentare şi Centralizare.

          Image 

În scurta s-a alocuţiune scriitoru Mihai Hafia Traista a spus:

„Sunt nespus de bucuros că acest eveniment, lansarea acestei cImageărţi, acestui document istoriс are loc în aceeaşi săptămână în care ucrainenii de pretutindeni sărbătoresc 200 de ani de la naşterea lui Taras Şevcenko – o figură emblematică pentru spaţiul cultural ucrainean, deoarece numele său se confundă cu cel al patriei şi al neamului în care s-a născut şi faţă de care a nutrit o dragoste nemărginită, dusă până la sacrificiu de sine.

Am citit zilele trecute pe facebook, cineva scria:

«Cu mare regret, ucrainenii nu sunt solidari cu noi românii şi nu au fost niciodată».

M-am bucurat foarte mult de răspunsul domnului Vadim Guzun:

«Dacă veţi citi cartea veţi vedea că generalizarea este profund eronată».

Desigur mulţi dintre ucraineni nu sunt solidari între ei şi vedem ce se întâmplă la ora actuală în Ucraina. Cei ce conduceau destinele poporului ucrainean, mai întotdeauna erau vânduţi ocupanţilor străini, de aceea Şevcenko, poetul de care am amintit mai adineauri este atât de actual, în epistola sa adresată „Celor morţi, celor vii, şi celor încă nenăscuţi” el spune:

 

«Al Moscovei, de jos, noroi

Sânt domnii voştri şi hatmanii –

Şi-s al Varşoviei gunoi,

Cu ce vă lăudaţi, deci, voi ,

Fii ai Ucrainei, sărmanii ?»

 

Euripide spunea că «Nu există nenorocire mai mare decât pierderea patriei». Tocmai în această nenorocire groaznică le-a fost dat ucrainenilor să trăiască secole de-a rândul.

Cu siguranţă, multe lămuriri şi răspunsuri vor găsi cititorii români, dar şi ucraineni în această carte-document. Hnat Porohivski, îmi este cunoascut din multe articole apărute în publicaţiile ucrainene.  Ca scriitor de expresie ucraineană, dar ca şi etnic ucrainean mă bucură apariţia acestei cărţi, care va demonstra după cum a spus domnul Guzun «că generalizarea este eronată».

Domnule Guzun, în numele ucrainenilor din România ţin să vă mulţumesc foarte mult pentru această carte la fel şi doamnei profesor Olha Andrici căreia îi doresc mult succes în activitatea ei, domnia sa a făcut cunoştinţă cititorului român cu acea frumoasă cadână Roxolana, înaintea apariţiei serialului turcesc Suleiman Magnificul, de asemenea a îmbogăţit literatura română cu frumoasa poveste de dragoste dintre domniţa Ruxandra şi Timuş Hmelniţkyi, dar şi Basme din cele patru zări, poate şi cu alte cărţi pe care nu le-am citit.

Dumnezeu să vă dea sănătate!

 Image

Previous Older Entries