Lansare de carte: „Hnat Porohivski: asul ucrainean al Serviciului Special de Informaţii”

Valentina Bărbulescu

ImageJoi, 13 martie 2014, ora 15.00, la Centrul Cultural Calderon (Bucureşti, str. Jean Louis Calderon nr. 39), a avut loc lansarea cărţii „Hnat Porohivski: asul ucrainean al Serviciului Special de Informaţii”, editată de istoricul şi diplomatul Vadim Guzun sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române. La eveniment au participa: Olha Porohivska, fiica liderului ucrainean, Octavian Roske, Mihai Gheorghiu, Micaela Ghiţescu, George Trohani, Mihai Hafia Traista, actriţa doina Ghiţescu ş.a.

„Cel de al optulea volum din seria Afaceri Orientale – apărut la sfârşitul anului 2013 la Editura Argonaut din Cluj-Napoca şi în format digital la Editura Filos – reprezintă un prim pas de recuperare a memoriei celui căruia i se datorează, în mare parte, renumele de care s-a bucurat emigraţia politică ucraineană din România, rezistenţa acesteia în faţa asaltului de distrugere şi divizare, menţinerea poziţiei de ostilitate faţă de comunism şi de imperialism.

În anul 1920, într-o luptă inegală cu trupele bolşevice, în fruntea Brigăzii a 2-a de Mitraliere a Armatei Naţionale Ucrainene, colonelul Hnat Porohivski s-a retras pe malul drept al Nistrului. Participant la Primul Război Mondial, lider al emigranţilor ucraineni care s-au salvat din fostul Imperiu Rus în România, în anul 1931 absolvă Şcoala Superioară de Ştiinţe Administrative din Bucureşti, iar în 1940 devine comisar al guvernului ucrainean în exil pentru statele balcanice. 

Din anul 1930 lucrează pentru Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, sub numele conspirativ Ciobanu, loialitatea sa fiind determinată nu doar de orientarea antisovietică, dar şi de ospitalitatea oferită. Luând parte la lupte din primele zile ale războiului româno-sovietic, sub numele conspirativ Dobrescu, în calitate de ofiţer superior al Agenturii Frontului de Est, a condus Biroul de Studii, Documentare şi Centralizare.

          Image 

În scurta s-a alocuţiune scriitoru Mihai Hafia Traista a spus:

„Sunt nespus de bucuros că acest eveniment, lansarea acestei cImageărţi, acestui document istoriс are loc în aceeaşi săptămână în care ucrainenii de pretutindeni sărbătoresc 200 de ani de la naşterea lui Taras Şevcenko – o figură emblematică pentru spaţiul cultural ucrainean, deoarece numele său se confundă cu cel al patriei şi al neamului în care s-a născut şi faţă de care a nutrit o dragoste nemărginită, dusă până la sacrificiu de sine.

Am citit zilele trecute pe facebook, cineva scria:

«Cu mare regret, ucrainenii nu sunt solidari cu noi românii şi nu au fost niciodată».

M-am bucurat foarte mult de răspunsul domnului Vadim Guzun:

«Dacă veţi citi cartea veţi vedea că generalizarea este profund eronată».

Desigur mulţi dintre ucraineni nu sunt solidari între ei şi vedem ce se întâmplă la ora actuală în Ucraina. Cei ce conduceau destinele poporului ucrainean, mai întotdeauna erau vânduţi ocupanţilor străini, de aceea Şevcenko, poetul de care am amintit mai adineauri este atât de actual, în epistola sa adresată „Celor morţi, celor vii, şi celor încă nenăscuţi” el spune:

 

«Al Moscovei, de jos, noroi

Sânt domnii voştri şi hatmanii –

Şi-s al Varşoviei gunoi,

Cu ce vă lăudaţi, deci, voi ,

Fii ai Ucrainei, sărmanii ?»

 

Euripide spunea că «Nu există nenorocire mai mare decât pierderea patriei». Tocmai în această nenorocire groaznică le-a fost dat ucrainenilor să trăiască secole de-a rândul.

Cu siguranţă, multe lămuriri şi răspunsuri vor găsi cititorii români, dar şi ucraineni în această carte-document. Hnat Porohivski, îmi este cunoascut din multe articole apărute în publicaţiile ucrainene.  Ca scriitor de expresie ucraineană, dar ca şi etnic ucrainean mă bucură apariţia acestei cărţi, care va demonstra după cum a spus domnul Guzun «că generalizarea este eronată».

Domnule Guzun, în numele ucrainenilor din România ţin să vă mulţumesc foarte mult pentru această carte la fel şi doamnei profesor Olha Andrici căreia îi doresc mult succes în activitatea ei, domnia sa a făcut cunoştinţă cititorului român cu acea frumoasă cadână Roxolana, înaintea apariţiei serialului turcesc Suleiman Magnificul, de asemenea a îmbogăţit literatura română cu frumoasa poveste de dragoste dintre domniţa Ruxandra şi Timuş Hmelniţkyi, dar şi Basme din cele patru zări, poate şi cu alte cărţi pe care nu le-am citit.

Dumnezeu să vă dea sănătate!

 Image

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: