Studii de istorie a Ucrainei (IV)

4. Întemeierea Kievului

 

Pe când Andrei predica la Sinope şi a ajuns pănâ la Korsun, a aflat că în apropierea Chersonesului s’ar afla gurile Dniprului. Voind să meargă la Roma, s’a îmbarcat la gurile Dniprului şi s’a dus în susul apei pe Dnipru. Şi, din întâmplare, se opri pe ţărm la poalele munţilor.

A doua zi după ce s’a sculat, zise învăţăceilor care se aflau cu el:«Vedeţi voi aceşti munţi? Peste aceşti munţi va străluci binecuvântarea Domnului : o mare cetate se va ridica aici şi Dumnezeu va ridica aici multe biserici». Şi s’a urcat pe munţi îi binecuvântă şi împlântă în pământ o cruce şi după ce a înălţat rugăciuni lui Dumnezeu s’a scoborît de pe aceşti munţi pe care s’a ridicat în urmă Kievul…”

Din „Cronica lui Nestor”

Image

Slavii antici au apărat cu dârzenie stepele actualei Ucraine când din stepele eurasiene deseori, pe teritoriile lor năvăleau hoardele popoarelor migratoare. Opoziţia şi interacţiunea dintre paşnicul agricultor local şi luptătorul venetic migrator sunt principalele subiecte ale istoriei antice a Ucrainei, dar şi forţa care a mişcat formarea unui popor pe teritoriul Ucrainei de azi.

Aproximativ prin sec. al VI-lea d. Hr. neamurile slavilor antici de pe teritoriul Ucrainei încep să să grupeze în două mari uniunii: sclavenii subcarpatici şi anţii din apropierea Niprului.

Mauricius, scriitor bizantin (sec. VII p. Chr.), scrie despre slavi şi obiceiurile lor: „Neamurile slavilor şi anţilor au traiul şi obiceiurile la fel şi sunt slobode: ele nu

rabdă nicidecum să fie robite sau stăpânite şi mai cu seamă în ţara lor. Au mulţi bărbaţi şi sunt suferitoare, îndurând cu uşurinţă căldura, frigul, ploaia, goliciunea trupului şi lipsa de hrană. Sunt blânzi şi binevoitori cu oaspeţii şi-i duc pe rând din loc în loc unde au nevoie. (…) Pe cei care se află prizonieri la ei nu-i ţin ca sclavi la nesfârşit, ca celălalte neamuri, ci le hotărăsc un anumit timp şi lasă în seama lor dacă doresc să se întoarcă în ţinuturile de baştină, plătind o răscumpărare oarecare, sau rămân acolo slobozi şi prieteni. Au o mulţime de animale de tot felul şi de roade, care zac în grămezi, mai ales mei şi părâng. Femeile lor sunt de o cuminţenie mai presus de firea omenească, aşa încât multe din ele cred că moartea bărbaţilor e şi moartea lor şi se lasă sugrumate de bunăvoie, deoarece nu mai socotesc viaţă, traiul petrecut în văduvie. Locuiesc în păduri şi pe lângă râuri, mlaştini şi bălţi greu de pătruns şi îşi fac mai multe ieşiri din locuinţele lor, de bună seamă din pricina împrejurărilor în care se află. Lucrurile de trebuinţă le ţin ascunse în pământ şi nu agonisesc nimic de prisos, să se vadă…”

După părerea unor istorici, în primul rând al renumitului istoric şi arheolog Michaylo Braichevskyi (1924-2001) anţii nu sunt altcineva decât poliany din cronicele vechi ucrainene.  Poliany au fost şi legendarii întemeietori ai Kievului fraţii Kyi, Shchek, Khoryv şi sora lor Lebid (foto[1]).

Cronicarul Nestor scrie în cronica sa:

Image«Pe când deci Polianii trăiau separaţi în grupuri şi fiecare îşi conducea familia sa, – căci şi înainte de cei trei fraţi existau Polianii şi fiecare trăia cu familia sa şi în locurile sale, fiecare domnind peste familia sa – erau trei fraţi, dintre care unul se numea Kii, al doilea Şcek şi al treilea Choriv şi o soră numită Lybed. Kii se stabili pe muntele unde este acum prăpăstia Boricev, Şcek se stabili pe muntele care acum se cheamă Şcecoviţa şi Choriv pe un al treilea munte care după el s’a numit Choriviţa. Apoi zidiră o mică fortăreaţă în cinstea fratelui lor mai mare şi o numiră Kiev. Şi împrejurul cetăţii era o pădure mare şi o dumbravă de brazi şi ei făceau aici vânătoare de animale. Erau oameni înţelepţi şi înţelegători şi se numeau Poliani ; de la ei se trag Polianii care sunt în Kiev până în ziua de astăzi.

Alţii necunoscând toate acestea au susţinut că Kii ar fi fost un luntraş, căci la Kiev era atunci o trecătoare la celălalt mal al Dniprului ; de aceea se zicea: Trecătoarea Kievului. Dacă Kii ar fi fost un barcagiu, nu s’ar fi dus la Constantinopol ; mai mult încă, acest Kii a stăpânit peste familia sa : şi când a venit la împărat, a primit, după cum se povesteşte, mare cinste din partea împăratului la care se dusese. Iar când s’a întors de aici şi a ajuns la Dunăre şi a găsit aici un loc ce i-a plăcut, zidi o mică cetate şi a voit chiar să se stabilească aici cu neamul său, dar locuitorii din acea regiune nu-i permiseră. Această cetate până în ziua de azi locuitorii de la dunăre o numesc Kioviţa (Kioviţa. În judeţul Brăila, plasa Borcea, este o vale numită Chioveanul. S’ar putea ca cetatea Chioviţa să fi fost prin apropiere). Kii se întoarse deci în cetatea sa de la Kiev şi-şi sfârşi aci viaţa. Şi fraţii săi Şcek şi Choriv şi sora lor Lybed muriră tot aici.” („Cronica lui Nestor” tradusă în limba română de G. Popa-Lisseanu, apărută la 1935, Bucureşti, Tipografia „Bucovina”, I. E. Torouţiu).

Renumitul istoric ucrainean Mychailo Hrushevskyi este de acord că ucrainenii sunt urmaşii direcţi ai polianylor, neamul care a jucat un rol dominant în istoria Kievului şi a Statului Kievean, însă povestea despre întemeierea Kievului de către cei trei fraţi  i se pare a fi doar un mit etimologic: din denumirea locurilor au fost create nişte personaje istorice asemănătoare lui Romulus întemeietorul Romei.

Despre primii conducători ai Kievului nu se ştie mare lucru, din asta reiese că aceştia erau neînsemnaţi şi fără o putere prea mare, deoarece nu numai că nu au reuşit să-şi întindă dominaţia peste alte neamuri, dar nu au fost în stare să-şi păstreze independenţa.


[1] Monument ridicat în cinstea întemeietorilor Kievului (p-ţa independenţei, Kiev).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: