Pătărăniile unchiului Fedea (9)

LA BISERICĂ 

            Toată lumea din Fedorivna îl ştia pe unchiul Fedea ca pe un creştin, ce nici în ruptul capului nu ar fi lipsit duminica de la biserică. Aşa şi era!

De la biserică, unchiul Fedea nu prea lipsea, dar nici nu prea îi erau cunoscute canoanele şi ritualurile bisericeşti, pentru că în timpul sfintelor slujbe el medita la caprele sale, la iarmarocul din Sighet, la cârciuma lui Şchiopu… ba câteodată îl împingea necuratul  şi medita şi la… dar să lăsăm asta. Să nu-l dăm de gol, că de află cumva mătuşa Măria, va fi vai de zilele lui.

După cum am mai spus, unchiul Fedea habar nu avea de cele bisericeşti, se pricepea la tradiţiile credinţei pravoslavnice cum se pricepe lupu la astronomie – urlă la stele şi atât! Astfel într-o noapte, înainte de Înviere se duse bietul unchieş, cu vreo două sângepe de horincă în scăfârlie şi cu una în jeb, la Prohodul Domnului.

Când ajunse în curtea bisericii, preotul în fruntea procesiunii, înconjura biserica şi oprindu-se în faţa uşii lovi cu crucea în ea cântând după cum cerea sfânta litanie:

– Deschideţi, mai-mari – porţile voastre, şi voi, porţi veşnice, ridicaţi-vă, ca să intre Împăratul slavei.

– Cine este Acesta Împăratul slavei? – se auzi dinăuntru vocea piţigăită al diacului.

– Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război. – continuă preotul dialogul litaniei.

Unchiul Fedea văzând că diaconul nu-i deschide uşa preotului, începu să fiarbă de mânie: «Măi, măi… da se poate ca un nimuric de diac să nu-i deshidă uşa popii?!… Da poate n-o şti cine-i la uşe…» se mai potoli un pic unchiul Fedea.

– Deschideţi, mai-mari – porţile voastre, şi voi, porţi veşnice, ridicaţi-vă, ca să intre Împăratul slavei – bătu pentru a doua oară preotul cu crucea în uşă.

– Cine este Acesta Împăratul slavei? – se auzi pentru a doua oară vocea diaconului.

– Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei… – continua preotul, însă unchiul Fedea, clocotind de furie, nu-l mai auzea…

Un singur lucru nu putea  să înţeleagă: «Cum, Doamne iartă-mă, bolândul de diac nu recunoaşte vocea preotului?… Au nu vre’ să-i deschidă?…» gândi unchiul Fedea şi atunci strigă puternic cu o furie de nedescris:

–        Dechide uşa ’tuţi paştele lu’ moaşă-ta că-i popa la uşe, bă-ă-ă!…

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: