17 – Poem for Zoreana

Motto:

„Zoreana este o animală nepereche,

de Maramureş brună, -„leru-i ler”.
De o viţă nobilă străveche,
de un albastru sânge, ca de cer.”

Zoreana este o animală bestială,
Zoreana este o animală cu mult dor,
Zoreana este o animală cu talangă –
dangă-langă, langă-dangă…

Zoreana nu este ca ori şi care vacă,
deşi: „Noaptea toate vacile sunt negre.”
Zoreana nu doarme noaptea,
Zoreana noaptea rumegă şi meditează
la Normele Europene, care interzic
împerecherea ei cu taurul comunal.

Nu, ea nu-l va iubi niciodată pe Pişta,
veterinarul satului,
nu pentru că ar fi ungur…
Zoreana nu face discriminare,
nu eare nimic cu ungurii,

ca Vadim Tudor,
dar pe Pişta nu-l va iubi niciodată.

Poate avea el bicicletă rusească
şi ochelari de soare.
Nu ţine!…
Pe Zoreana n-o impresionează
chestii d’astea.
Ea va rămâne fidelă taurului comunal,
care odată şi odată îl va provoca
la duel pe Pişta şi v-a smulge furios,
cu cornul său, de pe cornul bicicletei,
geanta lui de veterinar.
O va călca in copite
şi va sparge în mii de cioburi
seringa-i de montă.

Atunci, până vor face rost,
cei de la asociaţie, de o altă seringă,
ei se vor iubi prin lunci,
tăvălindu-se prin iarba înrourată,
vor rumega bot în bot,
se vor băliga liberi
şi îşi vor băga cozile în toate
Normele Europene.

Anunțuri

Comments are closed.

%d blogeri au apreciat asta: